Istoricul localităţii


În anul 2001 s-au împlinit şapte veacuri de când în documentele îngălbenite de vreme, se face trimitere la acest plai minunat numit « TERRA NADAS « . Au trecut şapte veacuri de atestare documentară şi mii de ani , de când mâini iscusite îşi confecţionau " cuţite curbe de ardezie „ sau oale de lut, ca un preludiu al destoiniciei oamenilor ce au durat pe aceste meleaguri istoria zbuciumată a acestor locuri.
Dumnezeu a vrut ca în „ Terra Nadas" să fie adunaţi laolaltă români, germani, maghiari, şi ei s-au făcut fraţi, şi nu puţine au fost vremurile de cumpănă, grele obidiri s-au abătut peste umerii oamenilor, dar nimic nu i-a frânt, ci doar i-a îndârjit spre biruinţă, împreună încercând să trăiască mai bine, să devină liberi.
Oamenii acestor locuri sunt mândri de localitatea lor, amintesc mereu despre mari personalităţi care au trăit sau au trecut prin sat, ţin la prezumţia că în pământul satului şi-ar afla odihna de veci, însuşi un principe al Transilvaniei : Ioan Kemény, rănit în lupta de la Seleuşul Mare, cu turcii şi sfârşit în Nadeş. La 1848, şi-au purtat paşii prin Nadeş, cancelaristul Alexandru Papiu Ilarian, îndemnându-i pe locuitorii români să participe la Adunarea de la Blaj. Cărturarul sas Ştefan Ludwigh Roth, la 1848 a staţionat săptămâni în şir cu cetele de lăncieri saşi şi români organizate în tabăra din Nadeş. Tot în Nadeş a văzut lumina zilei, la 9 ianuarie 1829 profesorul, biologul şi etnologul Frantz Friederich Fronius.
Localitatea Nadeş este pomenită într-un document scris, pentru prima oară în anul 1301, sub denumirea de TERRA NADAS.
Ţigmandru este pomenit pentru prima oară într-un document scris în anul 1325 sub denumirea „Posesiones Chekmantul".
Măgheruşul atestat prima dată documentar în anul 1343 sub denumirea „Magyaros".
Pipea atestată în 1325 sub numele de „Terra Pype".