Infrastructura

 
Infrastructura de transport
-Reţeaua de drumuri
Lungimea totală a drumurilor publice pe teritoriul comunei Nadeş este de 16 km.
Starea drumurilor se ridică în parte la nivelul standardelor europene.
Unul din ele , DC 69 Nadeş - Pipea a fost modernizat din fonduri alocate în cadrul programului SAPARD, în perioada 2003-2004.
Drumul naţional de pe raza comunei, are o lungime de 7 km în totalitate modernizat, fiind vorba de E60. în perioada 1998-2002 (pe întreaga distanţă de la intrare şi până la ieşirea din comună).
Drumurile comunale au o pondere de 58% din totalul reţelei de drumuri publice.
Drumul DC69 are o lungime de 4,75 Km fiind în întregime modernizat, iar drumul ce leagă satele Ţigmandru şi Măgheruş (DC60) are o lungime de 5 Km fiind doar pietruit şi într-o stare tehnică ce presupune lucrări de modernizare .
Starea acestor drumuri are o influenţă deosebită asupra dezvoltării locale.
O caracteristică a comunei o constituie dezvoltarea transportului public specific asigurării de servicii pentru distanţe scurte şi cu o capacitate medie de transport.
Transportul călătorilor din comună este asigurat de mijloace de transport în comun, în general microbuze şi autobuze, neavând cale ferată care să tranziteze satele noastre. Cea mai apropiată gară este la Sighişoara la 20 km, urmată de cea de la Tîrgu Mureş aflată la 35 km distanţă.

-Transportul aerian
Aeroportul Târgu Mureş, situat pe raza oraşului Ungheni, la 47 km distanţă de reşedinţa de comună , pe drumul european E 60 ce leagă Târgu-Mureş de Cluj-Napoca, are o poziţie geografică deosebit de favorabilă, întrucât cu excepţia judeţului Cluj, judeţele învecinate nu dispun de aeroporturi.
Prin urmare, aeroportul Târgu Mureş poate deservi şi clienţii din comuna noastră.
Aeroportul Târgu Mureş este primul din România care în anul 1994 a devenit membru al Consiliului Internaţional al Aeroporturilor (ACI), iar în anul 2005 a devenit aeroport internaţional.


Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet
Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, a condus la creşterea numărului de abonaţi în reţeaua de telefonie fixă, astfel încât la 2406 locuitori ai comunei revin 220 abonaţi telefonici, adică 8,94%. Comuna Nadeş se situează totuşi cu mult sub media naţională care este 202,5 abonaţi la 1.000 de locuitori. Acest fapt se datorează inexistenţei telefoniei fixe în satul Măgherş, iar în satul Pipea sunt doar doua telefoane la o populaţie de 99 de locuitori.
Oferta comercială în domeniul telecomunicaţiilor este dominată de Compania Naţională de Telefonie Fixă Rom-Telecom şi de companiile de telefonie mobilă, cu acoperire naţională Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote.
În telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin acţiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică.
Pe teritoriul comunei se recepţionează programele 1 şi 2 ale Televiziunii Române, precum şi programele televiziunilor particulare ANTENA 1 şi PRO TV.
În ultima perioadă s-a dezvoltat reţeaua de televiziune prin cablu, care permite recepţionarea a numeroase alte posturi de televiziune din România şi din străinătate, dar un avânt puternic a luat televiziunea prin satelit oferită de firmele RDS, ROMTELECOM.
Piaţa serviciilor Internet este reprezentată în comună de Romtelecom - care furnizează mai multe tipuri de servicii internet (www.romtelecom.ro). Pe raza comunei Nadeş funcţionează servicii de Internet în bandă largă (ADSL).
Vodafone, Orange şi Zapp sunt la rându-le furnizori de servicii Internet în special pentru abonaţii serviciilor de telefonie mobilă.
Tarifele serviciilor Internet sunt încă mari pentru utilizatorii din România. Datorită creşterii concurenţei pe această piaţă, tarifele, pentru acest tip de serviciu, tind să scadă, valorile medii rămânând totuşi mai mari decât valorile medii pentru ţările membre UE.
Activităţile de comunicaţii şi reţele de date sunt coordonate de ANRC - Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii: IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.


Infrastructura tehnico-edilitară
Comuna dispune de două reţele de distribuire a apei construite în regim privat, dar care nu asigură apă decât pentru un număr mic de cetăţeni. De aceea este imperios necesar să se găsească fondurile băneşti în vederea introducerii apei potabile şi a canalizării
-Alimentarea cu gaze naturale
Comuna Nadeş este producător de gaze naturale pentru România
Cele mai importante captări de gaze naturale, sunt în satele Nadeş şi Ţigmandru acestea fiind în exploatarea S.N. Exprogaz Mediaş Schela Daneş.
Din păcate doar satele Nadeş şi Ţigmandru dispun de reţele de distribuire a gazului metan, în ultimul introducându-se doar în anul 1998.
Reţeaua de distribuţie a gazului metan are o lungime de 10,7 km făr bramşamente, dar preţurile deosebit de mari practicate face ca multi posesori de instalaţii pe gaze naturale să renunţe la ele şi să folosească lemnele pentru încălzire sau pentru prepararea hranei.
-Energia electrică
Energia electrică este utilizată pentru iluminatul public, ca forţă motrice pentru antrenarea maşinilor şi utilajelor industriale iar în activităţile casnice fiind cunoscută de aproape 50 de ani în comună.
Distribuirea energiei electrice se realizează în toate satele comunei de către unitatea teritorială a S.C. F.D.F.E.E. Electrica Transilvania Sud S.A. - S.D.F.E.E. Târgu Mureş.


 Infrastructura pentru turism
Înzestrată cu un bogat potenţial turistic, definit de varietatea elementelor cadrului natural, comuna Nadeş s-ar putea înscrie între zonele de atractivitate pe plan intern.
Potenţialul turistic încă nu este privit ca o activitate economică deoarece cetăţenii nu au fondurile băneşti necesare derulării ei.
Potenţialul turistic natural
Potenţialul morfoturistic este reprezentat de lanţurile de dealuri împădurite cu un climat de cruţare, bogate în faună şi cu o floră bine conservată, fondul zoogeografic permiţând în această zonă, turismul cinegetic .
Potenţialul climato-turistic permite practicarea activităţilor turistice în toate sezoanele, cu variaţii în funcţie de specificul formelor de turism. Satul Pipea, ar putea deveni în întregime un sat turistic, nefiind un sat de tranzit auto şi având un aer foarte curat.
Potenţialul turistic antropic este complementar celui natural, în această categorie a resurselor şi obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural - antropice (biserici - fortificate din Nadeş şi Măgheruş, complexul arhitectonic rural din Ţigmandru) precum şi cele care se leagă de cultura materială şi spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiţii, etc.).
Aceste aşezări săteşti cu biserici fortificate se află pe lista Patrimoniului Universal UNESCO, şi ele formează un tot unitar cu valoare istorică, cuprinzând moduri de organizare a spaţiului, clădiri şi urme de activităţi umane care îşi pun pecetea asupra împrejurimilor. Ele constituie o realizare arhitecturală deosebită datorită diversităţii şi folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a evului mediu european.